Mr Soft
Ce va rămâne aici, unde apăs eu cu degetul ca într-o pâine caldă şi îmi imprim nostalgicul jazz de seară? Va rămâne plicul nedeschis, netăiat, neimaginat de stingher pe măsuţa care ştie să leviteze la ore fixe, măsuţă îmbălsămată în lavandă de sub care îmi răsare soarele mereu mereu.
Ce va rămâne aici, unde apăs eu cu degetul ca pe o sonerie de la un ultim etaj, şi-mi imprim cu Tw Cent fâşii de drapeluri găurite şi arse pe margini? După 2 ciripituri încercuite de un sosesc, arunci ochelarii care patinează uşor pe luciul biroului şi ştergi săptămânile treze de pe ochi ca şi cum ai avea gume de şters pe vârfurilor degetelor, şi deschizi ca să mă găseşti pe o margine de preş, floare presată între două hârtii de ziar – într-un colţ al tulpinei citeşti prognoza de joi, pe vârfurile corolei mi s-au aşezat necrologurile florilor care azi n-au îndrăznit să-ţi sune la uşă. Şi nectarul păstrează… nectarul ţine cu forţa… nectarul nu lasă să plece jumătatea de tuş cu care fusese colorată agrafa fetei din colţul paginii de ziar.

mr soft nu are obiceiul sa raspunda? hm, e un mr fara un gentleman.
he’s playing hard to get.
mi-au lipsit aceste rânduri
Şi lor le-a lipsit cititoarea.